Traditie si cultura romaneasca

Probabil ca nimic altceva nu poate defini mai bine spiritul unui popor decat stravechile sale traditii si obiceiuri. Calatorul vestic va fi surprins sa descopere in Romania un loc plin de legende, mituri si traditii pastrate de-a lungul secolelor. Aici, diferite momente ale anului, sarbatorile religioase - culesul, secerisul - sunt sarbatorite cu mare bucurie prin festivaluri si petreceri.
De Craciun si Revelion, copiii and tinerii merg din casa in casa cantand colinde. In unele regiuni, ei danseaza purtand masti populare si strigand uraturi. In schimb, primesc fructe si placinte. Cele mai cunoscute colinde sunt Steaua, Plugusorul, Sorcova si Capra.Boboteaza (6 Ianuarie) si Sfantul Ioan (7 Ianuarie) marcheaza prima saptamana din Ianuarie. Este momentul in care romanii merg la biserica pentru a lua din apa sfanta utilizata pentru vindecare si purificare. In localitatile din lungul raurilor, tinerii se intrec pentru a aduce inapoi pe tarm crucea aruncata de preoti in apa inghetata. Aceia care reusesc se vor bucura de belsug. Este momentul in care apele sunt considerate sfinte si de aceea femeile nu spala in urmatoarele opt zile.Martisorul (1 Martie) este sarbatoarea sperantei, optimismului si credintei intr-un viitor tot mai bun, an de an. In aceasta perioada, din contrastul dintre frig si razele soarelui, dintre intuneric si lumina, viata si primavara renasc victorioase. Simbolul acestei sarbatori este un snur alb-rosu cu o amuleta (moneda sau pandativ) pe care parintii obisnuiau sa il lege la mana copiilor si pe care baietii il ofera fetelor in semn de noroc si sanatate. In Dobrogea, martisorul este purtat pana la sosirea berzelor, dupa care este aruncat pe usi, ferestre sau pe coarnele animalelor, pentru a alunga spiritele rele si a invoca viata.Pastele este sarbatoarea pe care romanii o vor asocia mereu cu ciocnitul oualelor rosii. Legenda spune ca, dupa ce Isus a fost crucificat, preotii farisei au sarbatorit printr-un banchet. Unul dintre ei a spus: "Cand cocosul pe care-l mancam va invia din morti si ouale fierte se vor colora in rosu, doar atunci va invia Isus din morti." Nici nu a terminat bine de spus acestea ca ouale s-au colorat in rosu si cocosul a inceput sa dea din aripi. Acum, la sarbatoarea Pastelui, ouale rosii se ciocnesc dupa un ritual specific: persoana mai in varsta ciocneste varful oului sau de varful oului unui comesean spunand: "Hristos a inviat!", celalalt raspunzand: "Adevarat ca a inviat!" In prima zi de Paste, de obicei se imbraca haine noi, ca un semn de reinnoire a trupului si a sufletului.Masa este un prilej de reunire a familiei si se compune, in afara de ouale rosii, din branza de burduf, ridichi si salata verde, friptura de miel si placinta cu branza dulce.
Arhitectura traditionala romaneasca se pastreaza indeosebi in mediul rural, dar si in numeroase muzee de etnografie. Fondat in 1936, Muzeul Satului din Bucuresti este unul din cele mai valoroase locuri de acest gen din lume. Muzeul etnografic al Transilvaniei, din Cluj-Napoca, Muzeul Astra din Sibiu si celebrul muzeu in aer liber de la Ramnicu Valcea sunt alte locuri care au pastrat arta nascuta acum cateva secole, pana in prezent.Arhitectura caselor, olaritul si sculptura in lemn, pictatul icoanelor pe sticla, si confectionarea mastilor folclorice, instrumentele muzicale - cimpoaie, flauturi, viori - broderiile, sunt minuni nascute dintr-o mana priceputa, mostenita din generatie in generatie timp de secole. In multe gospodarii, hainele, covoarele si broderiile sunt inca lucrate manual. Covoarele tesute la razboi sunt foarte apreciate pentru calitatea, modelele si culorile lor.Muzica a reprezentat intotdeauna unul din cele mai importante elemente ale vietii romanesti. Doina, cantecul epic, precum si versurile satirice improvizate pentru petreceri (hora, nunta, botez) formeaza un repertoriu foarte bogat. Chiar daca sunt de mai putine feluri, cantecele lirice, in special cele de dragoste si dor, reprezinta ceva special. Unul din lucrurile cu care romanii nu vor inceta niciodata sa se mandreasca este cantatul la cimpoi - instrument inventat de vechii daci. Unii cantareti folosesc de asemenea si frunze sau oase de peste ca instrumente muzicale.Costumele populare imbina broderii complicate si culori vii, in modele care de obicei reprezinta flori si animale conventionale (Valahia si Oltenia) sau figuri geometrice (Transilvania). Fiecare regiune are costumele ei reprezentative. Dar peste tot, femeile poarta pe cap baticuri colorate, iar barbatii, caciuli din lana de oaie. In Maramures, aceste caciuli sunt foarte inalte, fara bor, si decorate in diverse modele. Ele poarta denumirea de 'clop'.

Dezvoltarea durabila

Conceptul de dezvoltare durabilă desemnează totalitatea formelor şi metodelor de dezvoltare socio-economică, al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între sistemele socio-economice şi elementele capitalului natural.
Dezvoltarea durabilă urmareşte şi încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situaţie în care se regăseşte un raport de tipul om/mediu, fie ca e vorba de mediu înconjurător, economic sau social.
Cea mai cunoscută definiţie a dezvoltării durabile este cu siguranţă cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun",cunoscut şi sub numele de Raportul Brundtland: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmareşte satisfacerea nevoile prezentului, fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi".
Conceptul dezvoltarii durabile determina o reevaluare permanenta a legaturilor dintre om si natura si pledeaza pentru solidaritatea intre generatii ca singura optiune viabila pentru dezvoltarea pe termen lung.
Deşi iniţial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluţie la criza ecologică determinată de intensa exploatare industriala a resurselor şi degradarea continuă a mediului şi cauta in primul rand prezervarea calităţii mediului înconjurător, în prezent conceptul s-a extins asupra calităţii vieţii în complexitatea sa, şi sub aspect economic şi social. Obiect al dezvoltării durabile este acum şi preocuparea pentru dreptate şi echitate între state, nu numai între generaţii.
Esenta dezvoltarii durabile a societatii umane este data de modul de gestionare, actuala si viitoare, a resurselor sale naturale, energetice, materiale si informationale, in raport cu obiectivele cresterii economice si asigurarea unei calitati din ce in ce mai bune a vietii si a mediului.
Dezvoltarea economica este realizata nu numai pentru satisfacerea nevoilor materiale de baza, ci si pentru a furniza resursele de imbunatatire a calitatii vietii in directii ca sanatatea, educatia si un mediu bun. Multe forme de dezvoltare economica fac apel la mediu, in sensul ca ele folosesc resursele naturale, energetice, materiale si informationale si genereaza produse poluante si deteriorari ale mediului. Dar, in acelasi timp exista multe cai prin care anumite tipuri de activitate economica pot proteja sau imbunatati mediul inconjurator. Acestea includ masurile de eficientizare a utilizarii resurselor naturale, energiei, materialelor, informatiilor, tehnologii si tehnici imbunatatite de management, o mai buna proiectare si marketing pentru produse, minimizarea deteriorarilor produse mediului ( tehnologii nepoluante, tehnologii mici consumatoare de materiale si energie, tehnologii de valorificare a deseurilor, biotehnologii etc.), practici agricole prietenoase pentru mediu, o mai buna utilizare a pamantului si constructiilor, eficienta imbunatatita a transporturilor etc. Una din provocarile majore ale DD este de a gasi cai de incurajare a activitatilor economice prietenoase pentru mediul inconjurator si de a descuraja activitatile care provoaca deteriorari ale mediului (poluarea aerului, apelor si solului, respectiv subsolului).
In ceea ce priveste resursele naturale si energetice, activitatile se desfasoara pe 2 directii principale : utilizarea rationala a resurselor naturale prin tehnologii de prelucrare economica (reducerea si reciclarea deseurilor), respectiv reducerea consumului si folosirea unor surse neconventionale de energie. In prezent, aceentul se pune pe utilizarea rationala a resurselor naturale si energetice, devenit astfel un imperativ al prezentului. Alaturi de acestea, resursele materiale si informationale completeaza ansamblul resurselor DD.

"Scoala cea mai buna e aceea in care inveti inainte de toate a invata."(Nicolae Iorga,"Cugetari")

"Şcoala cea mai bunã e aceea în care înveţi înainte de toate a învãţa." (Nicolae Iorga, "Cugetãri").
Sunt de acord cu afirmaţia lui Nicolae Iorga - „Şcoala cea mai bunã e aceea în care înveţi înainte de toate a învãţa.”-, în susţinerea căreia aduc următoarele argumente:
Ĩn primul rând, excluzând imperativul de a şti sã scrii şi sã citeşti, trebuie sã te deprinzi sã-i asculţi pe ceilalţi, sã poţi prelua învãţãturi şi sã ai capacitatea sã deosebeşti ce e bine să reţii şi ce nu.
Ĩn al doilea rând, educaţia omului începe odată cu primele clipe de viaţă, iar prima etapă organizată o constituie perioada preşcolară, de aceea a rămas perfect valabil proverbul "cei şapte ani de acasă". Şcoala întregeşte paleta complexă a educaţiei într-un mediu instituţionalizat, unde rigoarea, disciplina şi programul ordonat formează personalităţi sănătoase şi competitive pentru societate.
Pe de altă parte, orice elev trebuie să-şi organizeze timpul de învăţare, altfel se creează o confuzie totală, se pierde controlul asupra noţiunilor şi conceptelor ce trebuie însuşite, riscul fiind acela al unei munci haotice şi de aceea total ineficiente.
În concluzie, foarte important este faptul că mai întâi trebuie să înveţi cum să înveţi, adică să ştii să discerni priorităţile şi interesele în direcţia scopului pe care fiecare om îl are în viaţă.

Despre prietenie

"Cel care n-a simtit nicioadata farmecul unei prietenii sincere si dezinteresate nu cunoaste toata fericirea pe care un om o poate primi de la un alt om."
Prietenia este cel mai minunat lucru care se poate petrece intre doi sau mai multi oameni.Ea presupune mai intai de toate respectul unuia fata de celalalt,sinceritate si incredere.
Cum spunea si proverbul "prietenul la nevoie se cunoaste",persoana pe care noi o numim "prieten" este aceea care stie sa-ti dea un sfat de care ai putea avea nevoie la un moment dat,care este alaturi de tine intotdeaua fie ca treci prin momente mai grele,fie ca esti fericit si care se bucura sau plange odata cu tine.
Bineinteles ca in viata nu toata lumea iti este prieten si vrea sa te ajute insa trebuie sa stii sa-ti cauti acel prieten adevarat.
Multi dintre noi avem tendinta sa ne incredem in diferiti oameni care par prietenii nostrii dar acestia la un moment dat isi scot "masca"de prieten si te dezamageste/tradeaza atunci cand te astepti mai putin.
Putini oameni,cred eu,sunt capabili de a lega adevarate prietenii.Acestia sunt cei care le pasa,intradevar, de cei din jurul lor si care dau dovada de o mare capacitate de iubire...
In zilele noaste,din cauza infinitei agitatii atat la servici cat si acasa,oamenilor nu le mai pasa decat de ei insusi si de familiile lor.Vad in cei de langa ei mai tot timpul niste dusmani...In unele cazuri se poate ca acestia sa aibe dreptate insa sunt si cazuri in care unii mai exagereaza dand dovada de extrem de mult egoism.
Si in cazul copiilor/adolescentilor se pot lega prietenii si chiar unele din cele mai frumoase...Spre exemplu intre cei care stau la internatul unei scoli se pot lega intotdeauna adevarate prietenii.Faptul ca stau zi de zi in aceeasi camera,au aceleasi activitati atat in timpul lor liber cat si la scoala,le ofera prilejul de a se cunoaste mai bine si de a se sustine unul pe celalalt la nevoie.
Daca lumea asta toata si-ar putea schimba un pic comportamentul acesta egoist si rautacios,cu singuranta ar exista multe prietenii frumoase bazate pe sinceritate siincredere.

MARTIE

Luna Martie e fara indoiala cea mai asteptata luna!Nu numai pentru ca odata cu eas incepe primavara dar si pentru ca ridica pe un pedestal mai inalt femeia.Desi se serbeaza cu o intensitate mai scazuta fata de alti ani,ma bucura faptul ca e asteptata de toti..de la maic la mare,de la copii la varstnici,de la cel mai simplu muncitor pana la director!
Ma bucura sa vad martisoare in pieptul oamenilor!Asa arata ca un si-au uitat specificul,traditiile,care din pacate incetul ci incetul se pierd....

UNIFORMA O PROBLEMA?

Uniformele scolare ar putea redeveni obligatorii, dupa o pauza de 16 ani. Parintii cred ca scoala nu e loc de parada, ci o institutie pe care o reprezinti chiar si prin vestimentatie.Reintroducerea uniformelor in scoli a starnit discutii aprinse chiar inainte ca proiectul de lege sa fie aprobat.
Dupa ce o eleva a fost injunghiata anul trecut in biroul directorului Scolii Centrale din Bucuresti, un grup parlamentar PSD, din care face parte si fostul ministru al educatiei Ecaterina Andronescu, a propus un proiect de lege privind cresterea sigurantei in unitatile de invatamant.
Actul normativ prevede ca elevii unei scoli sa poarte uniforme, sa aiba ecusoane sau alte semne distinctive, dupa consultarea consiliilor profesorale cu comitetele de parinti."Cei care asigura paza scolii trebuie sa deosebeasca un dealer de droguri de un elev", precizeaza Ecaterina Andronescu ratiunea pentru care a propus aceasta lege."Uniforma nu trebuie generalizata, poate fi la latitudinea elevilor. De altfel, nu trebuie sa fie neaparat uniforma, poate fi un ecuson, un semn distinctiv al scolii, care reprezinta un semn de mandrie", adauga Andronescu.Teama de abandon scolarPresedintele Traian Basescu a respins promulgarea actului normativ. El a avertizat ca "portul uniformei scolare ar deveni o noua obligatie in sarcina familiilor elevilor, iar pentru cei din familii sarace ar putea reprezenta un motiv de abandon scolar". Ulterior, Ecaterina Andronescu a anuntat ca va modifica articolul din proiectul de lege. Astfel, fiecare scoala, fiecare clasa in parte va decide daca elevii vor purta sau nu uniforme. Mai mult, tinerii vor fi consultati in cazul in care vor fi obligati sa vina la cursuri intr-o anumita tinuta. Parintii sunt de acord cu introducerea uniformelor in scoli. Numai cei saraci ar avea ceva obiectii. "Unii parinti sunt de parere ca uniforma scolara aduce un plus de originalitate in tinuta unui tanar", spune Mihaela Guna, presedintele Federatiei Nationale a Asociatiilor de Parinti din Invatamantul Preuniversitar (FNAP-IP). Guna considera ca scoala nu este un podium pentru parada modei.Tinuta, motiv de mandrie"Ca parinte, consider ca elevul trebuie sa poarte cu mandrie uniforma, pentru ca asa arata implicit si mandria de a fi elev, concomitent cu sentimentul de apartenenta la un grup. Dar uniforma trebuie aleasa de catre elevi", adauga presedintele FNAP-IP.Serban Iosifescu, presedintele Agentiei Romane pentru Asigurarea Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP), este de parere ca obligativitatea uniformelor este "o treaba culturala"."Personal sunt impotriva uniformei pentru ca uniformizeaza", adauga Iosifescu. El propune solutii mai putin costisitoare, precum ecusoane cu coduri de bare sau cartele magnetice, care ar putea fi folosite de elevi la intrarea in scoli. Elevii fug de uniforme, profesorii le vorLiceenii nu vor sa imbrace uniforme. Nu le plac modelele, culorile, dar in primul rand sunt revoltati ca nu sunt consultati. Directorii scolilor sunt pro uniforme, desi nu au sanse de reusita.Elevii. Sacoul visiniu a fost tras peste o bluza mulata, cu decolteul destul de adanc sau cu buricul gol. Fustele in carouri s-au micsorat de la vacanta la vacanta, pana au ajuns de numai cateva degete. "Sunt naspa, nu-mi place culoarea, modelul si, mai ales, nu-mi place sa vin imbracata in fiecare zi cu acelasi sacou", spune o eleva de la "Hasdeu". Forma de protest a tinerilor fata de obligativitatea purtarii uniformelor este una tacuta.Unii poarta sacoul in ghiozdan, pentru a putea intra in liceu. La coltul cladirii se debaraseaza de haina visinie, care zace in rucsac pana se termina orele. "Noi nu am decis nimic, ar trebui scoase", spune o tanara dintr-a XI-a.